Stiati ca...Stiati ca... (3)
Stiati ca..? Diverse
Inima unei femei bate mai repede decat cea a unui barbat.
Femeile se streseaza mai mult decat barbatii...
Femeile rostesc 8.000 - 9.000 de cuvinte pe zi, iar un bărbat obişnuit între 2.000 şi 4.000 de cuvinte pe zi. Deci femeile vorbesc de două-trei ori mai mult decât bărbaţii. Diferenţa se vede la cupluri seara, când se aşează la masă, pentru că, în mod normal, el şi-a terminat cele 4.000 de cuvinte, nu mai are nimc de zis la sfârşitul zilei, dar s-ar putea ca ea să mai aibă de spus vreo 4.000-5.000 de cuvinte.
Desi cercetatorii au sustinut intotdeauna ca este extrem de greu sa stabilesti cu precizie cand ovulul este eliberat de catre ovar, femeile au marcat instinctiv acest moment alegand o vestimentatie cat mai moderna si stralucitoare. In cel mai fertil moment al lunii, ele isi aleg subconstient fuste cat mai scurte si se fardeaza mult mai accentuat ca de obicei. Cu alte cuvinte, se imbraca ca sa atraga atentia potentialilor masculi asupra lor. Femeile participante la studiu au fost fotografiate in momentul ovulatiei si in afara lui. Fotografiile, in care fetele femeilor erau acoperite, au fost apoi aratate unui grup de barbati, care au fost pusi sa aleaga poza in care fiecare femeie era cea mai atractiva. In 80 la suta din cazuri, aceasta coincidea momentului ovulatiei.
Barbatilor le creste mai repede barba atunci cand sunt pe cale sa faca sex.
In afara de rolul pe care il are in perpetuarea speciei, sexul reduce stresul, scade colesterolul si imbunatateste circulatia sangelui.
Ziua Naţională a României
Ziua Naţională a României a fost serbată pentru prima dată pe data de 1 Decembrie în anul 1990. Această dată a fost aleasă în cinstea Marii Uniri a Principatelor Române.
Înainte de 1990, în regimul comunist, din 1947 până în 1989, Ziua Naţională a României era serbată pe 23 August, în cinstea eliberării ţării de sub ocupaţia fascistă.
Înainte şi de regimul comunist, din 1867 şi până în 1947, Ziua Naţională a României era serbată pe 10 mai, ziua venirii în ţară a Regelui Carol I.
La 1 decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, a adoptat o Rezoluţie care consfinţea unirea românilor din Transilvania şi Banat cu România.
Anterior acestei date, la 27 martie 1918, Basarabia, prin votul Adunării Sfatului Ţării, şi la 28 noiembrie 1918, Bucovina, prin hotărârea Congresului general al Bucovinei, proclamaseră unirea cu Regatul României.
Graniţele definitive ale României Mari au fost stabilite şi ratificate abia în anul 1920.
De ce este cerul albastru?
Lumina solara este formata dintr-o multitudine culori si fiecare are o anumita lungime de unda corespunzatoare.
Atmosfera isi aduce aportul in determinarea culorii prin faptul ca lumina intalneste in drumul sau diverse molecule, picaturi mici de apa sau firicele de praf.
Lumina albastra are o lungime de unda scurta iar particulele din aer o imprastie facand cerul sa apara albastru. Lumina rosie are o lungime de unda lunga care trebuie sa actioneze mult mai puternic si nu este imprastiata la fel de usor.
Apusurile sunt rosii deoarece seara, lumina are mai multa atmosfera de strabatut pentru a ajunge la ochi si numai lumina rosie este suficient de puternica pentru a patrunde.
Moleculele din compozitia aerului sunt mai mici decat cele din compozitia norilor – diametrul lor este mic chiar si prin comparatie cu lungimea de unda a luminii. Fiecare molecula din aer, de oxigen si azot, imprastie lungimile de unda scurta ale luminii mai bine decat lungimile de unda lungi. Cand lumina solara intra in atmosfera, lungimile de unda scurta (violet, albastru sau verde) sunt mai puternic imprastiate decat lungimile de unda lunga (galben, portocaliu si mai ales rosu). De fapt lumina violeta este de 16 ori mai puternic imprastiata decat lumina rosie. Cand privim spre soare, lungimile de unda corespunzatoare culorilor violet, albastru si verde sunt imprastiate si „lovesc” ochiul din toate directiile. Deoarece ochii nostrii sunt mai sensibili la lumina albastra, aceste unde, vazute impreuna, produc senzatia de albastru, venind din toate directiile. Acesta este motivul pentru care atunci cand privim spre cer acesta pare albastru. Pamantul nu este singura planeta cu un cer colorat. Pe Marte, de exemplu, praful din aer determina culoarea rosie a cerului.
